“Sãptãmâna asta avem un estate în test… Lasã-mã sã ghicesc, nu vrei sã-l conduci, nu?”
“Estate? Nu prea, nu… 3 zile de viaţã de familie? Hai sã încercãm, poate scoatem ceva.”
De atâtea ori mi-am promis cã nu voi mai judeca o maşinã doar dupã datele din fişã, de fiecare datã uit treaba asta. Nu ai cum sã fii entuziast cu privire la un automobil construit pentru familişti. Sau?
Sã luãm cazul expus în faţa noastrã: Chevrolet Cruze Station Wagon. Numele modelului conţine cuvântul “vagon”, nu cel mai dinamic dintre obiectele ce ne înconjoarã. Un alt indicativ al lucrurilor la care sã te aştepţi este însãşi marca, una americanã, din nou, puţin recunoscuţi pentru rafinament şi calitate a producţiei. Lucrurile chiar nu arãtau bine pentru testul nostru, niciunul dintre noi nu avea cea mai micã urmã de “hei-rup”-ism în organism. Dar am dat cu ochii de maşinã şi zâmbetele au reînceput sã aparã pe feţe.
Primul detaliu este cochilia extraordinarã “Deep Espresso Brown” care asociatã cu jantele de 17 ţoli de culoare neagrã într-o zi mohorâtã dau impresia mai degrabã de automobil al unei facţiuni criminale, nu al unei maşini de familie. Impresia aduce întrucâtva cu vechiul Chrisler 300C Station Wagon, adaptat cãratului cât mai multor cadavre şi nu cãrucioarelor de copii.
Dãm o turã şi admirãm grila compusã din douã guri mari de aerisire centrate de crucea galbenã. Intreaga parte frontalã este brãzdatã de linii drepte, toate vrând sã ofere senzaţia de agresivitate. Cred cã în aceastã culoare chiar reuşesc, nu existã nimic care sã trãdeze caracterul practic al modelului.
Din lateral nu ai cum sã treci peste imaginea roţilor negre. Sunt atât de… obraznice. Nu pot sã nu remarc cât de bine ar fi arãtat dacã tot corpul maşinii ar fi fost mai coborât, suspensiile ceva mai scurte. Totuşi, chiar şi în forma actualã, agresivitatea întâlnitã în faţã îşi gãseşte corespondentul şi din profil ajutatã de micile detalii cromate de pe mânerele uşilor şi ramele geamurilor, barele transversale precum şi eleronul de pe hayon.
Spatele automobilului beneficiazã de un unghi ascuţit al geamului spate, dar în afarã de acest element, nu mai avem “floricele” care sã ne încânte. Nu aratã rãu, dar nu iese în evidenţã cu nimic. Pãcat, o evacuare cromatã integratã ar fi arãtat extraordinar.
Ajungem la interior pe locul şoferului unde în faţã ni se aratã un volan destul de mare cu toate butoanele necesare pentru pilotul automat şi sistemul audio. Ne-a deranjat forma bratelor volanului, nu poţi prinde confortabil de el şi te încurcã în viraje, te împiedicã la manevre sportive. Am mai întâlnit acelaşi defect şi la Opel, şi la Chrisler, indicativ al genelor comune pentru aceşti producãtori, nu este o caracteristicã specificã pentru Cruze. Instrumentarul de bord este condimentat cu inele cromate şi lumini albastre, iar bordul are o formã demnã de filmul “Transformers”. Toate comenzile sunt usor de gãsit şi ergonomic plasate, dar sistemul de navigaţie nu beneficiazã de un ecran cu touch screen iar meniul trebuie parcurs din taste, lucru ceva mai greu de fãcut dacã te afli pe un drum virajat.
Acestea fiind spuse, trebuie lãudat nivelul de dotare (LTZ+) pentru cã beneficiazã de absolut tot ce te-ai aştepta: climã pe 2 zone, conectivitate bluetooh, USB şi AUX, geamuri şi oglinzi electrice, sistem start-stop, senzori de ploaie şi luminã, încãlzire în scaune, tapiţerie din piele.
Scopul pentru care ai cumpãra acest model este şi el atins, locul din spatele unui şofer de 1.90m este suficient pentru încã un pasager la fel de înalt. Portbagajul nu este la fel de încãpãtor precum cel al concurenţilor (este printre cele mai mici), dar mult mai mare decât al unui hatchback. Bancheta rabatabilã 40/60 permite aceluiaşi şofer sã se întindã fãrã probleme în spaţiul astfel obţinut. O dotare posibil foarte utilã este plasa care separã complet zona portbagajului de cea a pasagerilor, în aşa fel încât ai putea transporta un câine foarte mare în portbagaj, nu pe bancheta de piele.
Motorul cu care a fost echipatã maşina a fost cel de 1.4 litri turbo benzinã cu o putere de 140 de cai şi un cuplu motor de 200 de Newtoni/metru disponibil încã de la 1850 de rotaţii pe minut. Cum traducem asta? Poţi merge relaxat, fãrã sã fie nevoie sã schimbi viteza prea des, iar cuplul te va ajuta. Dacã totuşi simţi nevoia sã chinui propulsorul, turele cresc pânã la 6500 iar de la 3500 se aude turbina! Intr-o maşinã de familie cineva s-a gândit sã ofere ceva plãcere auditivã şoferului. Apreciem!
Automobilul stã foarte bine pânã pe la 140 km/h pe autostradã, dar mai sus de atât zgomotul provocat de vânt şi cauciucuri devine deranjant. Dacã te gãseşti pe ceva serpentine depinde de tine cum se comportã maşina: poţi conduce încet, poţi încerca sã oferi confort pasagerilor, dar suspensia rigidã nu va face decât sã îi enerveze. Noi sugerãm o abordare mai vioaie, o abordare în care suspensia rigidã te ajutã. Consumul comunicat este de 5.7 litri/100km, noi am obţinut 7.5 litri/100km circulând fãrã sã ne gândim la economie.
Cruze-ul se aşeazã foarte bine pe şosea, fãrã ruliu, puntea faţã are aderenţã foarte bunã, dar se simte greutatea spatelui care tinde sã iasã în supravirare. Nu e un lucru supãrãtor dacã ai sistemul de control al tracţiunii activat, dar devine sesizabil şi poate chiar puţin periculos dacã acest sistem este oprit. Sincer, nouã ne-a plãcut, am ajuns sã provocãm supravirãrile, dar nu cred cã publicul ţintã ar aprecia la fel de mult acest comportament supravirator (pe o maşinã cu tracţiune faţã!). Cutia manualã cu 6 rapoarte nu s-a remarcat decât prin etajare: automobilul atinge 100km/h in treapta a 2-a, dar computerul de bord te sfatuieşte încã de pe la 90km/h sã te gãseşti intr-a 6-a.
Concluzia noastrã este cã oamenii de la Chevrolet trebuie apreciaţi pentru efortul de a deghiza ceva foarte plictisitor într-un pachet atractiv. Cruze aratã mai bine decât concurenţa, este mai masculin, este foarte bine dotat, are o dinamicã ce oferã un compromis bun între sportivitate şi confort şi din când în când întoarce priviri pe stradã. Spus altfel, dacã ai un bãiat în gimnaziu şi îl iei de la şcoalã cu maşina, el va prefera sã ai un Cruze, nu o Zafira sau Focus Estate. Dacã ai o fatã, ei nu îi va pãsa, deci poţi sã o cumperi pe cea americanã (construitã de altfel în Europa). Ultimul punct esenţial şi surprinzãtor este preţul: toatã maşina asta cu toate dotãrile şi culoarea pe care o admirã toatã lumea este 22190 de euro, mult, mult sup preţul concurenţei. Ne place, recomandãm.
