Am avut la dispoziţie sãptãmâna asta una dintre maşinile
care mi s-au potrivit cel mai bine pânã acum din mai toate punctele de vedere.
Am gãsit şi defecte, dar per total, dintre toate automobilele cu care am avut
ocazia sã facem un test-drive, mi s-a pãrut cã BMW X1 oferã tot ce e mai bun
din majoritatea claselor auto fãrã a exista vreun dezavantaj major. Pardon,
existã un dezavantaj major, dar îl voi aminti la final, meritã sã vã povestesc
mai întâi experienţa noastrã cu mezinul clasei X.
Design
Maşina testatã a venit dotatã cu pachetul X-Line, cu roţi de
18 ţoli şi intr-o culoare care s-a potrivit perfect cu vremea de afarã, gri
mineral, condimentat cu barele de acoperiş din aluminiu satinat. BMW încearcã
sã te convingã cã acest exemplar chiar face parte dintre mini-SUV-uri şi, dacã
priveşti lista dotãrilor ai fi tentat sã le dai dreptate. Nu vei fi
impresionat, vei considera cã doar un ins ieftin şi-ar lua “doar” un X1 în loc
de fraţii mai mari X3 (testul aici), X5 sau X6, dar hai sã privim altfel problema:
uite-te la automobilul ãsta ca la un BMW Seria 1 Stepway… sau Crosscountry sau
vreo altã variantã care sã îţi arate cã e un soi de Serie 1 cu bocanci de munte.
Brusc, este cea mai frumoasã Serie 1 pe care ai vãzut-o,
aşa-i?
In primul rând primeşti mai multã maşinã, toate dimensiunile
sunt mai generoase. Apoi, faţa chiar prezintã acel “X” la nivelul spoilerului,
farurile aduc mai mult a X3 decât a surioarei mai mici, profilul este mai
puternic, cu arcuri ale roţilor ce permit încãlţarea pneurilor de dimensiuni
generoase. Spatele vrea de asemeni sã te determine sã confunzi maşina cu unul
din X-urile adevãrate, dar dacã vei observa unghiul ascuţit al hayonului vei
realiza cã avem mai repede de a face cu un hatchback de munte.
Mai mult, de jur împrejur partea inferioarã a caroseriei
este “tapetatã” cu plastic rezistent pentru cazul în care vrei sã duci maşina
şi pe ceva grohotiş. Aruncã un ochi şi pe sub maşinã şi vei observa cã este
dotatã chiar şi cu scuturi, iar cel mai jos punct este evacuarea, nu vreun
diferenţial pe care sã-l atingi de oareşce piatrã mai rãzleaţã.
Nu voi încerca sã susţin cã e o maşinã frumoasã, unora nu le
va plãcea, însã mie mi-a plãcut foarte mult cum încearcã ea aşa sã parã
musculoasã, rãmânând însã în esenţã o maşinã de dimensiunile unui hatchback.
Motor şi transmisie
Nu ştiu sã vã spun dacã mi-a pãrut bine sau rãu când am
auzit cã vom avea din nou la dispoziţie motorul 2 litri diesel biturbo cuplat
la cutia automatã cu 8 rapoarte, aceeaşi combinaţie pe care am testat-o şi pe
Seria 3 (testul aici), şi pe X3. Nu îmi aduc aminte pentru cã persistã foarte tare
amintirea de pe Cheia, unde am biciuit turbinele şi transmisia cum nu cred cã o
va face vreun proprietar real al modelului.
Câteva cifre mai întâi pentru modelul testat xDrive20d: 184
de cai, 380 Nm disponibili de la 1750 de rotaţii pe minut, suta în 8 secunde şi
viteza maximã comunicatã 205 km/h, dar şi sistem start-stop. Tind sã cred cã
BMW minte intenţionat cu privire la performanţe, nouã ni s-a pãrut cã atinge
100 mult mai repede, iar viteza maximã trece de 220 (vitezã cititã pe GPS, în
bord ni se spunea cã avem 230). Apoi, 380 Nm pe o maşinã reltiv uşoarã înseamnã
cã depãşirile sunt realmente o plãcere şi se executã cu extremã facilitate.
Transmisia cu 8 rapoarte a fost rãs-lãudatã şi n-are sens sã
spun cã a fost altceva în afarã de perfectã (totuşi nu ne-a plãcut pe Seria 3 328i, test aici ). Dacã laşi maşina în modul eco-pro ajungi sã rulezi cu treapta a 6-a în
oraş. La drum întins, face kick-down instinctiv şi atâta timp cât e lãsatã în
modul normal schimbãrile sunt aproape imperceptibile. Dacã te avânţi în modul
sport, ai neplãcuta şansã de a beneficia de o schimbare a treptei în mijlocul
unui viraj (care pe un carosabil ud poate deveni brusc surprinzãtoare). Soluţia
unui condus agresiv este manipularea de cãtre şofer a treptelor (cred cã e
prima datã când am dus lipsa padelelor pe volan), amãnunt care îţi va face
plãcere; cutia chiar te ajuta şi la retrogradãri, poţi folosi frâna de motor
de-a dreptul violent.
Privitor la consum, acesta a variat de la 4 litri la 100 de
kilometri la drum întins în modul eco, la 6.5 litri în cazul unui condus
liniştit de oraş, la 10 litri la sutã pe drumul virajat pe care turbinele au
fluierat tot timpul.
Manevrabilitate şi confort
Am spus sã priveşti X1 ca pe un Seria 1 de munte. Ok, nu
este la fel de telepaticã precum mezina, dar nu este deloc departe. Existã ceva
ruliu în caroserie datoritã suspensiilor mai moi, dar asta nu înseamnã decât cã
acum ai parte şi de confort, fãrã sã duci lipsã de precizie.
Pe rând, direcţia asistatã Servotronic îţi oferã ceva mai
mult de 3 ture complete de volan la viteze mici, în timp ce la viteze mari este
la fel de exactã ca pe oricare alt BMW. Atitudinea pe viraje este una
subviratorie… atâta timp cât laşi toate sistemele pornite; cu alte cuvinte,
este construitã cu gândul ca şi cel mai nãtâng dintre şoferi sã poatã circula
cu vitezã fãrã sã ajungã în şanţ.
Nu ne-a plãcut acest comportament, am decuplat toate
sistemele pentru a vedea ce poate şasiul şi sistemul te tracţiune integralã
xDrive. Am descoperit un alt animal, unul care vrea sã se joace peste tot!
Inginerii au setat sistemul de tracţiune în aşa fel încât în mod normal mare
parte din putere se duce cãtre puntea spate, iar când aceasta pierde aderenţa,
puterea este transmisã cãtre puntea faţã. Asta plus faptul cã X1 chiar nu este
o maşinã înaltã sau foarte grea înseamnã cã o poţi conduce exact ca pe o maşinã
de raliu: intri tare în viraj, provoci spatele sã iasã puţin cu manevra tipic
scandinavã dupã care nu trebuie sã contravirezi, ci doar sã aduci volanul la
punctul mort. Maşina pleacã în derapaje extraordinare pe toate cele 4 roţi, iar
tu trebuie doar sã te ţii bine de volan pentru cã este atât de simplu de
controlat!
Am avut norocul ca pe traseul Cheia-Braşov sã ne plouã. Nu
am parcurs niciodatã acest traseu atât de repede în asemenea condiţii; BMW X1
cu toate sistemele de control ale tracţiunii pornite este o maşinã pentru
oricine, BMW X1 cu toate sistemele oprite este pentru acea parte psihopatã din
tine, este extraordinar de-a dreptul!
Am spus cã ar fi pãcat sã nu încercãm totuşi şi ceva drum de
munte, de unde şi traseul Braşov-Zãrneşti-Moeciu-Braşov, din nou pe ploaie. Recunosc
cã am avut ceva emoţii, am mai parcurs acest traseu imediat dupã topirea
zãpezilor cu un Nissan Navara, drumul era fãcut praf şi ne-am chinuit la un
moment dat sã nu rãmânem pe munte cu ditamai mamutul. Acum ne-am dat seama cã
X1 este suficient de mic încât sã intre cu totul în gropile imense, iar cu grijã
la pietrele ascuţite am reuşit sã parcurgem exact acelaşi traseu.
Unghiurile de atac şi de degajare ne-au permis chiar şi
câteva poze artistice, de dragul X-ului de pe caroserie, iar noi ne-am mirat
încã o datã cã asta e aceeaşi maşinã cu care în urmã cu o zi umilisem maşini
sport pe Cheia.
Dotãri şi tehnologie
Fiind o maşinã destinatã presei, bineînteles cã a fost
dotatã pânã în dinţi. Pe lângã pachetul XLine, vopseaua, barele de acoperiş sau
roţile deja menţionate am mai avut parte de faruri bi-xenon, faruri de ceaţã,
senzori de ploaie şi luminã, interior în piele, volan M multifuncţional (o
dotare pe care ar trebui sã o bifezi indiferent de BMW, clar!), sistem de
navigaţie Professional cu acces la internet, bluetooth, AUX şi USB, voice
control, sistem audio Hi-Fi (din nou, de avut!). Apoi, climã pe 2 zone precum
şi încãlzire in scaunele sport din faţã, plafon capitonat Antracit, decor lemn
pe bord şi uşi, pilot automat cu funcţie de frânare şi asistenţã la coborârea
pantelor (l-am testat inclusiv pe iarbã udã, e magie neagrã), oglindã
interioarã cu efect antiorbire, geamuri fumurii şi câte şi mai câte.
Problema e cã maşina standard nu prea primeşte foarte multe
lucruri, dar dintre dotãrile standard meritã sã amintim bancheta spate
fracţionabilã 40-20-40, cauciucurile run-flat care indirect îţi oferã un
portbagaj mai mare (lipseşte rezerva), dar şi toate sistemele de sub capotã şi
minunatul xDrive. Totodatã, primeşti o maşinã în care realmente pot cãlãtori 4
persoane în deplin confort, de data asta fãrã sã fie nevoie sã se facã o
selecţie atentã a bagajelor, portbagajul este suficient de încãpãtor. Mai mult,
nu vei avea grija bordurilor sau a liniilor de tramvai în oraş şi nu vei
provoca sentimente de urã din partea celorlalţi participanţi la trafic (ştim cu
toţii ce ne dormi pentru neaoşul conducãtor de X5).
Concluzie
Dupã cele 3 zile în care am parcurs aproape 800 de kilometri
în toate mediile cu putinţã cu X1, am ajuns la urmãtoarea concluzie: Vreau sã
am aceastã maşinã! O vreau rãu de tot! Perfect, zic sã vând actuala maşinã şi
sã mã uit la preţurile de achiziţie ale BMW-ului.
Aici ajungem la singurul mare defect al maşinii… Preţul de
bazã al modelului testat (motor 2 litri biturbo diesel, dar dotat cu o cutie
manualã în 6 trepte) este de 36.332 de euro, iar în specificaţia actualã, plinã
de dotãri utile şi care m-au fãcut sã mã tãvãlesc în chinuri de ofticã? 51.567
euro. Da-o în … Am înteles, este un BMW, dã p-afarã de calitate, dar este pur
şi simplu prea scumpã pentru publicul ţintã. Din pãcate este încã un model pe
care îl vor cumpãra mulţi (multe) care nu vor aprecia adevãratul potenţial al
maşinii. Probabil va fi cumpãrat ca o poşetã pentru pipiţele de Dorobanţi.
Pãcat, mare pãcat, BMW X1 este o maşinã extraordinarã, dar preţul este
execrabil.
