Începând cu data de azi, Petrom a anunțat că prețul benzinei la pompă a crescut cu 5 bani pe litru. Practic, benzina a ajuns la o cotație de 6.24 lei.
Tind să cred ca în următorii ani, bicicleta va deveni o opțiune tot mai viabilă. O să ne transformăm ușor-ușor în Lance Armstrong, Marco Pantani sau Bradley Wiggins. Mulțumim, domnilor austrieci! Apreciem faptul că țineți la sănătatea noastră!
Și ca să vedeți că și noi ținem la sănătatea dumneavoastră, vă dorim să muriți cu toții înecați în benzina pe care noi nu ne-o vom mai permite!
[Sursa : Autolatest]
Se afișează postările cu eticheta benzina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta benzina. Afișați toate postările
sâmbătă, 8 septembrie 2012
luni, 9 aprilie 2012
Viitorul apartine masinilor mari cu motoare mici ...
... si acest lucru este cert. Acum cativa ani, cand tatal meu imi spunea acest lucru, aveam impresia ca aceasta sintagma este doar o iluzie a omului plictisit de kilometri prosti de asfalt, autostrazi lipsa si frustrari adunate in timp ce era depasit de masini din ce in ce mai puternice. Timpul a trecut si am inceput sa-i dau dreptate.
Nu motoarele electrice reprezinta viitorul, nici motoarele cu hidrogen, nici diverse alte bazaconii, ci pur si simplu downsizingul cilindreei combinat cu o crestere semnificativa a puterii motoarelor prin diverse metode (injectie directa, supraalimentare cu compresoare mecanice sau turbine). Traim intr-o perioada incerta, in care se incearca introducerea in masa a masinilor cu propulsie electrica, sau hibrida. Problema cu aceste masini este strict legata de scopul lor - de a scadea semnificativ consumul de combustibili fosili si implicit poluarea. Prima si cea mai mare problema este faptul ca energia electrica este in continuare furnizata in marea ei majoritate de termocentrale, lucru ce printr-o cauzalitate directa va arata cam asa - scade procentul de combustibili folositi de automobile, creste procentul de energie electrica necesara, ceea ce va creste necesarul de combustibili pentru termocentrale, poluarea ramanand aceeasi. Ar mai ramane solutia curentului obtinut de la hidrocentrale si atomocentrale. Ultimele isi pierd treptat coeficientul de incredere in randul populatiei, avand in vedere incidentere recente, cel mai bun exemplu fiind cazul Fukushima. Nici hidrocentralele nu pot fi folosite in exces, avand in vedere ca un exces al utilizarii lor ar duce la o obstructie majora a principalelor cursuri de apa; lucru ce s-ar transpune in mare parte printr-o noua criza de foamete (de parca actuala criza simpla nu ne-ar ajunge) si un mare deranj al ecosistemelor dependente de rauri si fluvii. Singurele metode de generare ale curentului electric au ramas conversia energiei eoliene si a mareelor, plus alte tehnologii ce tehnic sau financiar apartin viitorului indepartat.
O alta mare problema a propulsiei electrice o reprezinta ansamblul de baterii si problemele asociate - autonomia scazuta a masinii si timpul mare necesar incarcarii acumulatorilor. Cu tehnologia disponibila actual, timpul de incarcare pentru un pachet de acumulatori mediocri din punct de vedere al energiei acumulate oscileaza undeva intre 7 si 12 ore. Timp pe care nu-l avem la dispozitie cand ramanem fara curent (combustibil). Practic ar insemna sa abandonam vehiculul timp de 12 ore sau sa fim obligati sa luam o camera peste noapte la un hotel dotat cu statie de incarcare. O solutie pentru acest aspect al problemei ar fi sistemul de incarcare wireless al acumulatorilor, patentat de Audi pentru micul lor vehicul electric, denumit Electric Urban Concept. Cealalta mare problema a complexului de baterii este reprezentata de raportul foarte fragil dintre cele trei elemente importante : greutatea bateriilor, volumul si autonomia lor. Aici lucrurile stau pe un varf de ac.
Asadar, in urma argumentelor de mai sus vom ramane la propulsia bazata pe combustibili fosili cel putin inca un deceniu de acum incolo. Acest lucru a fost sesizat si de producatorii auto, care in paralel cu investitiile legate de energiile alternative, au dezvoltat si implementat motoare cu ardere interna, care prin combinarea tehnologiilor de varf si-au imbunatatit substantial randamentul, acest lucru ducand implicit la un consum mai mic si la emisii scazute. Exemplele ce pot fi date sunt multe si fiecare mai sugestiv decat celalalt : Mercedes-Benz a dezvoltat un motor cu 4 cilindri pentru limuzina S-Class, BMW, un promotor al motoarelor aspirate, are patente cu propulsoare cu pana la 3 turbine, Audi impreuna cu majoritatea marcilor concernului VW au dezvoltat motoare de 1.2 turbo - benzina si 1.6 TDI. Pe langa acestea, multe alte marci au implementat motoare mai mici si mai puternice. Chiar si diviziile sport au adoptat downsizingul : AMG a scazut cilindreea celebrului V8 de la 6.3 la 5.5 litri, BMW M Gmbh a schimbat configuratia M5-ului de la V10 la un V8 biturbo si se aude ca ar pregati un V6 pentru viitorul M3, iar divziile RS/S de la Audi au trecul la randul lor de la propulsoare cu 10 cilindri la unele cu 8 cilindri, toate acestea, bineinteles, soldate cu o scadere considerabila a cilindreei, consumului si emisiilor. Voila! Se poate si fara electricitate!
Sper ca ati inteles unde vreau sa bat cu acest 'eseu argumentativ' legat de metodele de propulsie ale viitorului - orice este posibil, dar in viitorul apropiat va sfatuiesc sa mizati in continuare pe combustibilii fosili. Simple as that!
[Sursa imagini : Google]
Nu motoarele electrice reprezinta viitorul, nici motoarele cu hidrogen, nici diverse alte bazaconii, ci pur si simplu downsizingul cilindreei combinat cu o crestere semnificativa a puterii motoarelor prin diverse metode (injectie directa, supraalimentare cu compresoare mecanice sau turbine). Traim intr-o perioada incerta, in care se incearca introducerea in masa a masinilor cu propulsie electrica, sau hibrida. Problema cu aceste masini este strict legata de scopul lor - de a scadea semnificativ consumul de combustibili fosili si implicit poluarea. Prima si cea mai mare problema este faptul ca energia electrica este in continuare furnizata in marea ei majoritate de termocentrale, lucru ce printr-o cauzalitate directa va arata cam asa - scade procentul de combustibili folositi de automobile, creste procentul de energie electrica necesara, ceea ce va creste necesarul de combustibili pentru termocentrale, poluarea ramanand aceeasi. Ar mai ramane solutia curentului obtinut de la hidrocentrale si atomocentrale. Ultimele isi pierd treptat coeficientul de incredere in randul populatiei, avand in vedere incidentere recente, cel mai bun exemplu fiind cazul Fukushima. Nici hidrocentralele nu pot fi folosite in exces, avand in vedere ca un exces al utilizarii lor ar duce la o obstructie majora a principalelor cursuri de apa; lucru ce s-ar transpune in mare parte printr-o noua criza de foamete (de parca actuala criza simpla nu ne-ar ajunge) si un mare deranj al ecosistemelor dependente de rauri si fluvii. Singurele metode de generare ale curentului electric au ramas conversia energiei eoliene si a mareelor, plus alte tehnologii ce tehnic sau financiar apartin viitorului indepartat.
O alta mare problema a propulsiei electrice o reprezinta ansamblul de baterii si problemele asociate - autonomia scazuta a masinii si timpul mare necesar incarcarii acumulatorilor. Cu tehnologia disponibila actual, timpul de incarcare pentru un pachet de acumulatori mediocri din punct de vedere al energiei acumulate oscileaza undeva intre 7 si 12 ore. Timp pe care nu-l avem la dispozitie cand ramanem fara curent (combustibil). Practic ar insemna sa abandonam vehiculul timp de 12 ore sau sa fim obligati sa luam o camera peste noapte la un hotel dotat cu statie de incarcare. O solutie pentru acest aspect al problemei ar fi sistemul de incarcare wireless al acumulatorilor, patentat de Audi pentru micul lor vehicul electric, denumit Electric Urban Concept. Cealalta mare problema a complexului de baterii este reprezentata de raportul foarte fragil dintre cele trei elemente importante : greutatea bateriilor, volumul si autonomia lor. Aici lucrurile stau pe un varf de ac.
Asadar, in urma argumentelor de mai sus vom ramane la propulsia bazata pe combustibili fosili cel putin inca un deceniu de acum incolo. Acest lucru a fost sesizat si de producatorii auto, care in paralel cu investitiile legate de energiile alternative, au dezvoltat si implementat motoare cu ardere interna, care prin combinarea tehnologiilor de varf si-au imbunatatit substantial randamentul, acest lucru ducand implicit la un consum mai mic si la emisii scazute. Exemplele ce pot fi date sunt multe si fiecare mai sugestiv decat celalalt : Mercedes-Benz a dezvoltat un motor cu 4 cilindri pentru limuzina S-Class, BMW, un promotor al motoarelor aspirate, are patente cu propulsoare cu pana la 3 turbine, Audi impreuna cu majoritatea marcilor concernului VW au dezvoltat motoare de 1.2 turbo - benzina si 1.6 TDI. Pe langa acestea, multe alte marci au implementat motoare mai mici si mai puternice. Chiar si diviziile sport au adoptat downsizingul : AMG a scazut cilindreea celebrului V8 de la 6.3 la 5.5 litri, BMW M Gmbh a schimbat configuratia M5-ului de la V10 la un V8 biturbo si se aude ca ar pregati un V6 pentru viitorul M3, iar divziile RS/S de la Audi au trecul la randul lor de la propulsoare cu 10 cilindri la unele cu 8 cilindri, toate acestea, bineinteles, soldate cu o scadere considerabila a cilindreei, consumului si emisiilor. Voila! Se poate si fara electricitate!
Sper ca ati inteles unde vreau sa bat cu acest 'eseu argumentativ' legat de metodele de propulsie ale viitorului - orice este posibil, dar in viitorul apropiat va sfatuiesc sa mizati in continuare pe combustibilii fosili. Simple as that!
[Sursa imagini : Google]
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


